Dr. Mihaela Bilic susține că nu trebuie să ne ținem departe de anumite tipuri de fast food, chiar dacă încercăm să slăbim. Mai exact, ea susține că o shaorma sau o merdenea nu ne pot sabota dieta, dacă le consumăm corect. Medicul nutriționist a dat ca exemplu propria sa experiență de consumat fast food o dată pe săptămână. 

Invitată în emisiunea La Măruță, de la Pro TV, Mihaela Bilic a dezvăluit că, de fapt, cantitatea de mâncare este cea care ne sabotează dieta. 

"De ce crezi că pune netul în discuție. Pentru că ne place să mâncăm fast-food. Se face o confuzie majoră între alimentația sănătoasă și alimentația dietetică. Când zici dietetic, prima imagine care îți vine e ceva care este fără gust, fără sare, fără grăsime, mâncarea de spital, știi, cum era pe vremuri când erai bolnav de hepatită și mâncai carne fiartă și brânză de vaci să refaci ficatul. (...) Nu tot fast-food-ul înseamnă prăjeală. Tot ce e prăjit îngrașă, tot ce e sos îngrașă. (...) Depinde care fast-food îl alegi.(...) E vorba de cantitate.", a explicat medicul nutriționist în emisiunea de la PRO TV. 

Mai mult, medicul nutriționist mărturisește că mănâncă săptămânal la fast-food.

"Eu mă duc să mănânc la fast-food o dată pe săptămână. Nu știu dacă e sănătos, na...Dacă mâncăm echilibrat, în 20% din timp ficatul poate să metabolizeze. Eu shaorma mănânc. Și merdenea. Diabolizarea mâncărurilor nu e o soluție.", a mai spus aceasta. 

Putem slăbi cu fast-food și junk-food!

În urmă cu ceva vreme, medicul nutriționist explica, pe Facebook, cum putem slăbi mâncând fast food. 

Trăim într-o lume care are tendința să diabolizeze mâncarea la modul general, uitând că totul este o chestiune de cantitate! Nutriționiștii au creat iluzia că se poate slăbi doar cu alimente degresate, triste și fără gust, în vreme ce pizza, cartofi prăjiți, merdenelele și prăjiturile au fost trecute pe lista neagră

Nimeni nu a avut curajul să se erijeze în apărătorul produselor grase și dulci, lumea te tratează în continuare de inconștient sau nebun dacă mănânci slănină cu pâine. Când medicina a ridicat pe un piedestal hrana dietetică, mass-media a intrat și ea în horă și a amplificat știrea: industria alimentară ne îmbolnăvește, produsele fast-food sunt otrăvitoare, iar necazurile și bolile de care suferim sunt toate datorate mâncării-mâncarea nesănătoasă, firește!

Oare putem slăbi doar cu piept de pui la grătar și salată verde?! Să fie fastfood-ul un loc al pierzaniei, unde te îngrași doar pentru că ai intrat?

 Vă propun să analizați 2 experiențe medicali-mediatice diferite și să trageți singuri concluziile. Pe deoparte este vorba de Morgan Spurlock, care a făcut în anul 2004 celebru film numit “Super Size Me”. Spun “celebru” pentru că a fost iubit deopotrivă de presă și de lumea medicală, nici că se putea un documentar mai bun care să acuze lanțurile de fast-food că au transformat americanii în obezi

Care era experiența propusă de Morgan Spurlok? Timp de o lună să mănânce 3 mese/zi compuse exclusiv din produse tip fast-food (hamburger, cartofi prăjiți, sucuri și înghețată), totul în varianta Super Size (XXL). Și să facă sub 5000 de pași/zi- cu alte cuvinte mișcare puțină și mâncare multă, cu grăsime și zahăr din belșug!

Filmul este voit dramatic, ne sunt arătați doctori care îl imploră să renunțe la experiment, în timp ce Morgan se îndoapă pentru binele științei...și al celebrității

 După o lună de calvar se demonstrează ceea ce era de demonstrat: Morgan s-a îngrășat cu 11 kg iar nivelul de colesterol, trigliceride, acid uric este crescut alarmant, la fel și enzimele hepatice și glicemia. Însă faptul că a produs un film care face turul planetei și denunță efectele nocive ale fast-foodului îi crează suficientă satisfacție. Paradox sau nu, 10 ani mai târziu autorul filmului își deschide un fast-food numit Holy Chicken- pentru că, nu-i așa, șnițelul de pui e sănătos

Câțiva ani mai târziu dr. Mark Haub, profesor de nutriție la Universitatea din Kansas, propune un experiment pe cât de asemănător, pe atât de diferit ca rezultate. Culmea este că Mark era ușor supraponderal când a început experiența, cântărea 91 kg, avea o compoziție corporală cu 33% grăsime și urma o dietă sănătoasă, bazată pe proteine slabe, cereale integrale, legume și fructe, fără fast-food sau dulciuri. Și cu toate astea nu slăbea

Pe proprie răspundere (nutriționist fiind), el decide să mănânce timp de 10 săptămâni exclusiv produse Junk-food (chips-uri, biscuiți, gogoși și orice produse pline de zahăr și grăsime). Însă atenție, toate produsele consumate într-o zi nu depășeau valoarea de 1800 calorii, indiferent de numărul de mese sau ora la care erau mâncate. 

Rezultatul? După 10 săptămâni de regim junk-food Mark a slăbit 12 kg, iar cantitatea de grăsime din organism a scăzut la 25%. Cel mai surprinzător a fost că nivelul trigliceridelor a scăzut cu 40%, colesterolul “rău” s-a redus cu 20%, iar colesterolul “bun” a crescut cu 20%. Întrebat cum își explică acest fenomen, Mark Haub și-a recunoscut stupefacția: nici el nu credea că asta e posibil, însă este obligat să constate că mâncarea “nesănătoasă” l-a făcut să fie mai sănătos

În ciuda beneficiilor pe care le-a obținut, Mark nu a folosit acest experiment ca să încurajeze consumul de produse Junk-food, ci să demonstreze că nu există mâncare sănătoasă și nesănătoasă, totul ține de cantitate. Diferența de rezultate dintre cele 2 “regimuri” o face numărul total de calorii: 5000cal/zi pentru Morgan Spurlok și 1800cal/zi pentru Mark Haub. 

Ani la rând am crezut că nu putem slăbi decât cu diete atent elaborate de nutriționiști, în loc să avem în vedere să mâncăm puțin-indiferent dacă asta înseamnă sarmale sau pizza. La polul opus și din mâncare sănătoasă ne îngrășăm cu succes, dacă mâncăm prea mult. 

Concluzia pentru analizele de sînge este simplă: slăbitul, indiferent de metoda prin care îl obținem, ameliorează funcționarea organismului și îmbunătățește starea de sănătate. Cât despre concluzia legată de rețeta/meniul cel mai potrivit pentru slăbit, vă las pe voi să decideți

Un lucru este de subliniat în toată această poveste: cercetați cu atenție și aprofundați orice informație, documentar sau știre vă este prezentată. Nu-i lăsați pe alții să scoată lucrurile din context și să tragă concluzii pentru voi, ceea ce face vâlvă în mass-media nu este întotdeauna argumentat științific...iar studiile medicale nu prea ajung în presă”, a explicat Mihaela Bilic.