Munca de noapte sau în ture are efecte dăunătoare asupra sănătății angajatului și poate scurta durata de viață cu 20%, ceea ce ar însemna aproape 17 ani mai puțin față de speranța medie de viață, stabilită la puțin peste 84 de ani. Pe lângă consecințele fizice, crește probabilitatea de a suferi de stres cronic, dificultăți mai mari în viața socială și relațiile personale, dar și o creștere a probabilității de a dezvolta obiceiuri dăunătoare precum tulburări alimentare și consumul de tutun și alcool.

Principalul factor al lucrului în schimburi și de noapte are de-a face cu necesitatea modificării ciclului de somn și, implicit, de a merge împotriva ritmului natural al ființei umane pentru a fi activ noaptea și a dormi în timpul zilei, cu efecte precum tulburări de somn și boli coronariene și cerebrovasculare.

„Efectele au de-a face cu două elemente: perturbarea ritmurilor biologice și privarea de somn. În ceea ce privește perturbarea ritmului biologic sau circadian, se întâmplă pentru că în mod normal, pe timp de noapte secretăm melatonina, care este hormonul care ne ajută să ne relaxăm și să ne odihnim, iar în timpul zilei secretăm cortizol, care este hormonul care ne menține activi”, a explicat Ana Jiménez, specialist în medicină internă la Severo Ochoa.

În ciuda faptului că „se știe de mult timp că are repercusiuni importante și este un factor de risc profesional asupra sănătății fizice și mintale a lucrătorilor”, indică șeful serviciului de sănătate ocupatională Gregorio Marañón, Ignacio Sánchez-Arcilla, în societatea actuală, munca în schimburi și munca de noapte „sunt din ce în ce mai frecvente”.

Concret, unul din zece angajați, adică 10% din populația activă, lucrează de noapte. Această cifră a crescut în 2022 cu 0,8% față de anul precedent.

Chiar dacă experții indică faptul că acest lucru nu afectează în mod egal toate persoanele, există un consens că o cincime dintre lucrătorii care își desfășoară activitatea în afara programului obișnuit au probleme „grave” de somn .

Potrivit lui Milagros Merino, medic neurolog la Unitatea de Tulburări Neurologice ale Somnului de la La Paz, afectează în special femeile de peste 40 de ani și cu probleme anterioare de somn, și într-o măsură mai mică persoanele tinere și fără copii.

Un impact care, conform experților, se agravează odată cu înaintarea în vârstă, „un factor de risc suplimentar pentru intoleranța la munca în schimburi”, și „este mai dăunător” în cazul muncii în ture pentru că nu există timp pentru a se obișnui cu noul model față de noapte și zi.

„Sunt lucruri bune și lucruri rele. Câștigi mai mulți bani, dar trăiești mai puțin, cu 20% mai puțin”, a spus dr. Merino. De fapt, Organizația Internațională a Muncii (OIT) estimează că un lucrător va îmbătrâni prematur cinci ani pentru fiecare 15 ani în care lucrează de noapte.

Printre alți factori, are consecințe la nivel cardiovascular, cu risc de hipertensiune, infarct, accident vascular cerebral; la nivel imunologic, cu apărare mai slabă; la nivel metabolic, cu risc de exces de greutate, diabet, obezitate; și cu probleme psihiatrice precum depresia, anxietatea, iritabilitatea și un risc mai mare de accidente.

În acest sens, dr. Merino a amintit de asemenea că este recunoscut ca un factor de risc de predispunere la cancer. Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (IARC) a inclus clasificarea muncii în ture de noapte în grupul „agenților probabili cancerigeni pentru oameni” la al doilea nivel pe o scară de patru.

Mai puțină fertilitate și mai mult consum de alcool și droguri

Dar pe lângă această „pierdere” de ani, potrivit neurologului din La Paz, „trăim mai prost, din cauza problemelor cardiovasculare, imunologice, metabolice, și în sfera familială și personală”. În general, aceste schimburi implică  „oboseală cronică” cu repercusiuni atât fizice, cât și psihice, rezumă Ignacio Sánchez-Arcilla, șeful serviciului de sănătate ocupațională de la Spitalul Gregorio Marañón, cu impact asupra vieții sociale și individuale a lucrătorilor.

De asemenea, se estimează că aceste persoane dorm în medie șase ore, când, de fapt, este recomandat între șapte și nouă, și cu timp de odihnă de calitate mai scăzută,

„Aceste tulburări ale somnului și lipsa de odihnă sunt susceptibile să declanșeze oboseală cronică, stres cronic, sindromul de burnout sau în cazurile mai grave, tulburări de anxietate și depresie", rezumă, de asemenea, Ana Jiménez, specialistă în medicină internă la Spitalul Severo Ochoa.

Printre altele, această oboseală cronică afectează performanța lucrătorului, cu o creștere mai mare a accidentelor, pe lângă modificările dietei, atât cantitative, cât și calitative, și un consum mai mare de stimulente și sedative.

Toate acestea au ca rezultat o mai mare iritabilitate și oboseală care afectează relațiile personale și îngreunează interacțiunea cu mediul social, chiar și cu cele mai apropiate, cum ar fi familia și partenerul. „Există mai multe divorțuri și mai puțină fertilitate și există o predispoziție mai mare la abuzul de droguri și alcool. De multe ori drogurile sunt folosite pentru a compensa consecințele problemei de somn cauzate de munca în schimburi”, a explicat dr. Merino, potrivit 20minutos.es.