Când evaluăm dacă un aliment este sigur sau sănătos, avem tendința să ne gândim la ce conține și nu la modul în care este pregătit sau la diversele procese la care este supus. De exemplu, în Spania sunt mii de persoane care încălzesc zilnic mâncarea în cuptorul cu microunde de la birou.

În sine, cuptorul cu microunde nu reprezintă o problemă; problema devine însă complicată atunci când folosim recipiente din plastic (cum ar fi cutiile pentru depozitare, ambalajele proprii ale alimentelor semipreparate sau cele pe care le primim atunci când comandăm mâncare).

Plastic chiar și în sânge

În primul rând, există dovezi (așa cum confirmă un studiu publicat în revista de specialitate Environmental Science & Technology anul trecut) care arată că încălzirea recipientelor din plastic eliberează milioane de bucăți de polimer sintetic (substanțe artificiale compuse din molecule mari, cum ar fi plasticul), în cantități mult mai mari decât orice altă metodă de conservare sau pregătire. Aceste fragmente (care sunt eliberate prin cele trei modalități în care cuptorul cu microunde transformă materialele: căldură, radiație ultravioletă și hidroliză) au dimensiuni foarte mici, microscopice.

În principiu, pare că fragmentele de plastic ingerate sunt eliminate dacă sunt suficient de mari; totuși, atunci când sunt mai mici, pot fi absorbite prin diferite căi (în cazul digestiei, prin peretele intestinal; de asemenea, pot pătrunde în corpul nostru, de exemplu, prin inhalare). În ultimii ani, mai multe cercetări au descoperit microplastice în sângele persoanelor (așa cum a fost publicat în Environment International) sau chiar în placentă (conform aceleiași surse), notează 20minutos.es.

O varietate de efecte toxice

Până în prezent, știm că plasticul pătrunde până în cele mai profunde straturi ale organismului nostru, dar întreaga amploare a efectelor pe care le are asupra sănătății noastre rămâne un mister. Se efectuează numeroase experimente privind această problemă, așa cum arată o revizuire a literaturii publicată în revista academică Environmental Health. Unele dintre aceste studii au concluzionat că expunerea la microplastice ar putea declanșa diferite efecte toxice în organismul nostru, inclusiv stres oxidativ, tulburări metabolice, răspunsuri imune, neurotoxicitate, toxicitate reproductivă și toxicitate în dezvoltare.

În mod similar, un articol publicat în revista științifică Yonsei Medical Journal adaugă la această listă altele, precum carcinogenitatea sau perturbările metabolice, dar amintește că impactul specific poate varia în funcție de factori precum dimensiunea, forma, tipul sau concentrația particulelor.

În cele din urmă, pentru a ne proteja sănătatea, cheia nu este să renunțăm la folosirea cuptorului cu microunde (deși este indicat să renunțăm la încălzirea plasticului în acest aparat), ci să reducem în măsura posibilului prezența plasticului în mediul nostru și, în special, în elementele care vin în contact cu alimentele pe care le consumăm. Multe țări au început deja să pună în aplicare politici în acest sens (cum ar fi limitarea legală a folosirii plasticului de unică folosință sau perceperea unor taxe suplimentare pentru acesta), nu doar din preocuparea pentru impactul pe care îl pot avea asupra sănătății umane, ci și pentru că știm că afectează în mod semnificativ mediul înconjurător.

Cu toate acestea, fără a neglija importanța adoptării acestor politici, o altă parte importantă a prevenirii depinde de deciziile individuale în calitate de consumatori. Astfel, sănătatea devine un motiv în plus pentru a fi atenți la ceea ce cumpărăm și pentru a ne gândi la efectele negative pe care le poate avea atât asupra noastră, cât și asupra mediului înconjurător.