În studiul publicat în JAMA Cardiology, cercetătorii spun că schimbările în ceea ce privește averea sunt asociate cu riscul de atac de cord - o creștere a averii se corelează cu o probabilitate mai mică de atac de cord, în timp ce o scădere a averii este legată de o probabilitate mai mare. "Averea scăzută este un factor de risc care se poate schimba în mod dinamic de-a lungul vieții unei persoane și poate influența starea de sănătate cardiovasculară a unei persoane", a declarat coautorul studiului, Muthiah Vaduganathan, MD, MPH, de la Divizia de medicină cardiovasculară a Spitalului Brigham and Women's. 

Utilizând date din RAND Health and Retirement Study (HRS) - care a urmărit informații detaliate despre activele financiare ale participanților, inclusiv despre locuințe, economii, datorii și venituri - cercetătorii au analizat 5.579 de adulți în vârstă de 50 de ani sau mai mult care nu aveau probleme cardiace când a început HRS. Între ianuarie 1992 și decembrie 2016, participanții au raportat orice diagnostic nou de sănătate pe care l-au primit. Analizând aceste informații, oamenii de știință au descoperit că subiecții studiului a căror avere a crescut au fost mai puțin predispuși să dezvolte boli cardiovasculare, în timp ce o scădere a averii s-a aliniat cu riscul cardiovascular.

"Scăderea bogăției este asociată cu mai mult stres, mai puține comportamente sănătoase și mai puțin timp liber, toate acestea fiind asociate cu o sănătate cardiovasculară mai precară", a declarat coautorul studiului, Andrew Sumarsono, MD, de la Divizia de medicină spitalicească de la University of Texas Southwestern. "Este posibil ca inversul să fie adevărat și poate ajuta la explicarea rezultatelor studiului nostru".

În timp ce majoritatea cercetărilor tind să se concentreze asupra veniturilor, acest studiu a avut o viziune mai largă asupra modului în care situația financiară a unei persoane îi poate afecta sănătatea - salariul poate fi principalul factor de stres financiar în viață, dar nu este singurul. "Venitul și bogăția, deși poate că sunt folosite în mod informal în mod interschimbabil, oferă de fapt perspective diferite și complementare", a declarat coautorul studiului, Sara Machado, doctor în economie la London School of Economics. 

"Venitul reflectă banii primiți în mod regulat, în timp ce averea este mai holistică, cuprinzând atât activele, cât și datoriile. Ar putea ca achitarea datoriilor cu o creștere relativă mare a bogăției să fie importantă în promovarea sănătății cardiovasculare, chiar și fără modificări ale veniturilor?".

Cercetătorii au făcut apel la mai multe studii în acest sens. "Bogăția și sănătatea sunt atât de strâns integrate încât nu le mai putem considera separat", a declarat Vaduganathan. "În viitoarele investigații, trebuie să depunem eforturi dedicate pentru a măsura în mod curent bogăția și să o considerăm un factor determinant cheie al sănătății cardiovasculare."