Sarea obișnuită sau de masă este singura rocă comestibilă pentru oameni și unul dintre cele mai folosite alimente în bucătărie. Cu toate acestea, consumul excesiv al acesteia este legat de creșterea tensiunii arteriale. De fapt, se estimează că majoritatea oamenilor din lume consumă între 9 și 12 grame de sare zilnic, mult peste limita zilnică recomandată.

Aceste date sunt îngrijorătoare, deoarece consumul excesiv de sodiu este unul dintre principalii factori de risc în bolile cardiovasculare. Înlocuitorii de sare în dietă reduc riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral, conform unei analize a datelor disponibile, publicată online în revista Heart.

Adevărul este că în ultimii ani a devenit ceva obișnuit ca mâncarea să fie condimentată cu sare roz de Himalaya. Dar în ce măsură are mai multe beneficii? Care sunt proprietățile sale nutritive? Are mai puțin sodiu decât sarea vândută în supermarketuri? Este mai bună sau mai sănătoasă decât sarea de mare sau decât sarea iodată?

Cum se diferențiază sarea de Himalaya de sarea obișnuită?

Sursă foto: Freepik

Nutriționistul-dietetician Juan Torrontegui a avertizat pe rețelele sociale că cei care folosesc doar această sare comit o mare greșeală. Expertul a declarat că sarea de Himalaya conține o serie de minerale, dar îi lipsește iodul. În orice caz, Torrontegui nu recomandă ca sarea de mare să fie cumpărată din supermarket, „pentru că de obicei este rafinată și i se adaugă un iod care nu este organic”.

În schimb, expertul recomandă să se folosească, pe lângă sarea de Himalaya, și sare atlantică sau sare gri: „Astfel, vei avea sare de Himalaya cu o serie de minerale, iar sarea atlantică, cu un alt tip de minerale”. Un al treilea tip de sare pe care dieteticianul îl recomandă este sarea neagră, care „de obicei conține mult fier”, notează 20minutos.es.

Totuși, adaugă că „ideal este să combini mai multe tipuri de sare și nu să rămâi doar la sarea de Himalaya, indiferent cât de faimoasă ar fi sau de mult o folosește lumea, nu este corect să folosești doar sare roz de Himalaya”.

De ce ar trebui să consumi sare iodată?

Sursă foto: Freepik

Sarea iodată este sarea de masă amestecată cu o mică cantitate de iod pentru a preveni deficiența acestuia în organismul nostru, deoarece corpul nostru nu produce acest element. Deficitul de iod poate reprezenta o problemă de sănătate gravă, în special la sugari și copii mici, deoarece este un mineral esențial pentru dezvoltarea lor.

„La adulți, deficitul de iod este legat în principal de afecțiuni tiroidiene precum gușa”, menționează dietistasnutricionistas.es.

Care este cantitatea zilnică recomandată de iod?

Conform Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), adulții au nevoie de 150 de micrograme de iod, în timp ce la copii aceste cantități variază între 70 și 130 de micrograme, în funcție de vârstă. Prin urmare, autoritățile au reglementat cantitatea de iod care trebuie să fie prezentă în sare, deoarece o mare parte a populației are nevoie de o sursă suplimentară a acestui mineral, care se găsește în cantități mici în alimente.

Un deficit de iod la adulți poate duce la probleme ale glandei tiroide, precum hipotiroidismul. De asemenea, poate cauza complicații la făt, cum ar fi nașterea prematură sau malformații congenitale, și la nou-născuți, cu probleme precum strabismul, gușa neonatală sau cretinismul mixedem, printre altele. La copii și adolescenți, lipsa acestui mineral poate provoca întârziere în creștere, probleme de învățare, deficit de atenție sau probleme psihomotorii.

Ce se întâmplă în corpul tău când consumi multă sare?

Depășirea cantității recomandate de sare prezintă unele riscuri pentru sănătate care pot apărea pe termen lung. Principalul este prezența hipertensiunii arteriale, care crește riscul de a suferi un infarct miocardic, mărirea inimii și insuficiență cardiacă. Acest lucru poate duce la:

• Boli cardiovasculare: sunt principala cauză de deces în întreaga lume, conform OMS, în care consumul excesiv de sare este însoțit de lipsa exercițiului fizic și obiceiuri nocive precum fumatul sau consumul de alcool.

• Accident vascular cerebral: se manifestă prin amorțirea mușchilor, care poate duce la dificultăți în mers, pierdere de echilibru sau chiar pierderea conștienței.

• Boala coronariană: crește riscul de a suferi atacuri de cord sau insuficiență cardiacă, precum și alte complicații. Conform OMS, în 2015, până la 7,4% din decese au fost cauzate de această boală.