Artistul Silviu Oravitzan a adus aici pe simeze 80 de lucrări, găzduite în opt săli.

O donaţie generoasă a artistului, compusă din 12 opere inedite, constituie nucleul central al acestei expoziţii - eveniment, care devine permanentă.

Pentru artist, crucea, pătratul, cercul şi rombul reprezintă lumea de simboluri, covoare, semne şi întrebări care şi-au pus amprenta pe întreaga sa creaţie.

"Omul îşi caută rădăcinile şi cărările de lumină înspre cer. Aceasta este preocuparea mea şi cât timp voi trăi asta mă stră-luminează. Ce este cu ele (semnele şi simbolurile, n.r.), de unde vin, unde ne duc? În Banat, din vremuri imemoriale, chiar dacă a venit o primăvară sau a mai crescut un trandafir, ţăranul a făcut acelaşi lucru, dus pe cărările vieţii. Lumea aceasta simbolică arată că datele acestea au venit de undeva, iar noi, probabil - cum spun Mircea Eliade şi alţii, avem aceste simboluri date, le avem de undeva, semn că am fost în Rai, că venim din cer, iar jumătatea aceea care a rămas acolo, cu înţelesurile, sunt acolo. Jumătatea de lume minunată, cu covoarele şi ţesăturile din Banat, bunăoară, le întâlneşti pretutindeni, în Maroc, în Chile, în Japonia, în India, sunt la fel, într-o lume atât de străveche. Fără telefon, fără computer, oamenii gândeau similar. Probabil că o jumătate de piatră tăiată a rămas acolo, iar una a rămas la noi", a declarat, luni, pentru AGERPRES, artistul Silviu Oravitzan.

Preşedintele Fundaţiei "Oravitzan", prorectorul Universităţii de Vest Timişoara, Mădălin Bunoiu, a subliniat, într-o conferinţă de presă, că Timişoara trebuie să rămână cu spaţii dedicate artelor şi după anul TM2023, iar partea expoziţională este cea mai binevenită.

"Timişoara trebuie să aibă mai multe spaţii muzeale şi expoziţionale dedicate, care acum îi lipsesc. Dacă vin oaspeţi, nu ai unde să-i duci. După anul 2023, trebuie să rămână ceva palpabil, fizic, care să fie dezvoltat ulterior. Expoziţia permanentă 'Spaţiile Oravitzan' vrem să devină nucleul unui viitor muzeu care să conţină lucrările maestrului, un artist de o valoare internaţională incontestabilă", a spus Mădălin Bunoiu.

De altfel, artele plastice au păşit în Capitala Culturală Europeană (CCE), imediat după câştigarea titlului, în octombrie 2016, prin vernisajul unei expoziţii impresionante dedicate Luminii, intitulate "75 ani Silviu Oravitzan - Lumină în Lumină", care cuprindea peste 100 de lucrări realizate pe parcursul mai multor decenii de către artist.

"Oravitzan este universal prin arta sa. Foloseşte culori special create, un albastru ultramarin care reprezintă Deitatea; nu este doar crucea şi Deus. Maestrul ne-a creat aici o lume dincolo de Europa, o universalitate recunoscută, apreciată şi acceptată de toate religiile. I-a cucerit şi pe musulmani. Crucea creştină pe albastrul creat de Oravitzan şi pe care-l întâlnim şi la cultul musulman se îmbrăţişează perfect în creaţia artistului. Este o expoziţie impresionantă, care reprezintă adevăratul semnal al debutului de Capitală Culturală Europeană al Timişoarei, pentru că stă exact sub semnul luminii folosite ca simbol şi pentru CCE", a declarat pentru AGERPRES, Paul Dan, şeful de atunci al Laboratorului Regional de Restaurare Conservare al Muzeului Naţional al Banatului.

Pe simezele expoziţiei din 'Spaţiile Oravitzan' pot fi văzute cruci modelate prin jocul luminilor, împletituri în fir de aur ce creează simbolul hristic asemeni unei coloane a infinitului, de pe care sângele mântuitor nu se transformă în întunecatul teluric, ci în explozie de lumină, braţe de cruce care asemeni unor coroane de lumină poartă numele prietenilor artistului, boabele de grâu dintre crucile create de artist sau steaua lui David care se înfrăţeşte cu crucea şi cu simbolurile creştine "reprezintă Vechiul şi Noul Testament"