Istoria omenirii s-a desfășurat în mare parte în medii bucolice, cu savane întinse și văi împădurite care i-au găzduit pe strămoșii noștri timp de milioane de ani.

Prin comparație, orașele reprezintă un tip de habitat radical nou, unul care, în ciuda numeroaselor sale avantaje, ne pune adesea la încercare sănătatea mentală. Cercetările au asociat mediile urbane cu un risc crescut de anxietate, depresie și alte probleme de sănătate mintală, inclusiv schizofrenia.

Din fericire, cercetările indică și o soluție: Vizitarea naturii sălbatice, chiar și pentru scurt timp, este asociată cu o serie de beneficii pentru sănătatea mentală și fizică, inclusiv scăderea tensiunii arteriale, reducerea anxietății și a depresiei, îmbunătățirea stării de spirit, o mai bună concentrare, un somn mai bun, o memorie mai bună și o vindecare mai rapidă, notează Sciencealert.

Numeroase studii au susținut această corelație, dar mai avem încă multe de învățat. 

Oare simpla plimbare într-o pădure poate declanșa cu adevărat toate aceste schimbări benefice în creier? Și dacă da, cum?

Un loc bun pentru a căuta indicii este amigdala, o structură mică din centrul creierului implicată în procesarea stresului, învățarea emoțională și răspunsul de luptă sau de fugă.

Cercetările indică faptul că amigdala este mai puțin activată în timpul stresului la rezidenții din mediul rural față de cei de la oraș, dar asta nu înseamnă neapărat că traiul la țară provoacă acest efect. Poate că este invers, iar persoanele care au în mod natural această trăsătură sunt mai predispuse să trăiască la țară.

Pentru a răspunde la această întrebare, cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Dezvoltare Umană au conceput un nou studiu, de data aceasta cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI).

Folosind 63 de voluntari adulți sănătoși, cercetătorii le-au cerut subiecților să completeze chestionare, să efectueze o sarcină de memorie de lucru și să se supună unor scanări fMRI în timp ce răspundeau la întrebări, unele dintre acestea fiind concepute pentru a induce stres social. Participanților li s-a spus că studiul implică RMN și o plimbare, dar nu au știut care este scopul cercetării.

Subiecții au fost apoi repartizați aleatoriu să facă o plimbare de o oră fie într-un cadru urban (un cartier comercial aglomerat din Berlin), fie într-unul natural (pădurea Grunewald din Berlin, cu o suprafață de 3.000 de hectare).

Cercetătorii le-au cerut să parcurgă un traseu specific în oricare dintre cele două locații, fără a se abate de la traseu sau a folosi telefoanele mobile pe parcurs. După plimbare, fiecare participant a efectuat o altă scanare fMRI, cu o sarcină suplimentară de inducere a stresului, și a completat un alt chestionar.

Efecte benefice asupra creierului

Scanările fMRI au arătat o activitate redusă în amigdala după o plimbare în pădure, raportează cercetătorii, ceea ce susține ideea că natura poate declanșa efecte benefice în regiunile creierului implicate în stres. Și se pare că acest lucru se poate întâmpla în doar 60 de minute.

"Rezultatele susțin relația pozitivă presupusă anterior între natură și sănătatea creierului, dar acesta este primul studiu care dovedește legătura de cauzalitate", spune Simone Kühn, cercetător în neuroștiințe de mediu, șefa Grupului Lise Meitner pentru neuroștiințe de mediu din cadrul Institutului Max Planck pentru Dezvoltare Umană.

Participanții care au făcut o plimbare prin pădure au raportat, de asemenea, o mai bună restabilire a atenției și o mai mare plăcere a plimbării în sine decât cei care au făcut plimbări urbane, o constatare în concordanță cu rezultatele studiului fMRI, precum și cu cercetările anterioare.

Cercetătorii au aflat, de asemenea, ceva interesant despre subiecții care au făcut plimbări urbane. În timp ce activitatea amigdalei lor nu a scăzut ca în cazul celor care au făcut plimbări în natură, aceasta nu a crescut nici nu a crescut, în ciuda faptului că au petrecut o oră într-un cadru urban aglomerat.

"Acest lucru pledează cu tărie în favoarea efectelor salutogene ale naturii, spre deosebire de expunerea urbană care provoacă un stres suplimentar", scriu cercetătorii.

Asta nu înseamnă că expunerea urbană nu poate provoca stres, desigur, dar poate fi un semn pozitiv pentru locuitorii orașelor. Poate că efectul stresant este mai puțin puternic sau mai puțin răspândit decât sugerează alte studii, sau poate că depinde de anumiți factori care nu erau prezenți pe acea stradă din Berlin.

În orice caz, noul studiu oferă unele dintre cele mai clare dovezi de până acum că activitatea cerebrală legată de stres poate fi redusă printr-o plimbare printr-o pădure din apropiere, așa cum ar fi putut face strămoșii noștri.

Studiul a fost publicat în Molecular Psychiatry.