Nașterea unui copil, mărirea familiei, gândul că o nouă viață își face apariția pe Pământ, ar trebui să fie o bucurie pentru toată lumea. Deși există dorința de a deveni părinți, multe cupluri se confruntă cu temeri, frustrări, odată cu aflarea veștii că „un om nou” e pe cale să vină în viața lor. Dr. Cristian Andrei explică motivul pentru care bucuria nașterii se transformă în spaimă pentru multe persoane. 

„Pentru femeia clasică este o bucurie să vină copilul pe lume, atunci când este un fruct copt. Cu toate acestea, de multe ori, ea spune că nu a apucat să își facă cariera, că nu e mulțumită. Alteori femeile nasc prea târziu, după eforturi teribile. Bărbații se pare că sunt întotdeauna prinși nepregătiți. Venirea unui copil pe lume e ca o dronă care vine să le strice casa. Pe vremuri, bărbații ridicau copilul deasupra capului și sărbătoreau trei zile. Astăzi, arată ca un fel de blestem social și financiar. Lucrul acesta e destul de dureros pentru toată societatea. Bucuria de a avea copii este, din păcate, umbrită și de prost înțeleasa contracepție. Metodele educative contraceptive presupun să o ajuți pe o mamă tânără să decidă să fie pregătită să aibă un copil, dar și ca tatăl să fie pregătit să aibă un copil”, a declarat dr. Cristian Andrei într-un interviu pentru CaTine.

Relațiile „de dragul copilului”

Multe cupluri realizează că relația lor nu mai funcționează, însă, de dragul copilului, aleg să rămână împreună. Dr. Cristian Andrei atrage însă atenția asupra acestui fenomen și spune că o astfel de decizie trebuie să fie una extrem de asumată, în caz contrar, exista riscul ca tocmai această alegere să facă mai mult rău copilului. 

„Dacă ești părinte și ai de gând să rămâi în căsnicia cu soțul tău de dragul copiilor, atunci trebuie să te gândești dacă ești în stare să creezi atmosferă pozitivă. Dacă tu stai și cauți mereu conflict, dacă mai și șantajezi copiii cu faptul că ai rămas pentru ei, dacă ajungi să-ți urăști copiii pentru că nu mai ai răbdare, mai bine te desparți. Despărțirea nu trebuie să fie una catastrofală. Ea poate să fie sub forme parțiale, temporale, de aceea contează mult cum comunici nonverbal despărțirea respectivă. Copiii citesc pe fața părinților cât de grav e un lucru. Dacă ești împăcat cu ideea că e un pas bun înainte, atunci se va vedea pe fața ta ceva pozitiv. Copiii tăi vor fi mai bine. Dacă e ca un conflict sau ca o răzbunare, ca o mare dramă, atunci vei avea niște copii marcați”, a mai spus specialistul pentru sursa citată. 

Cum percep copiii divorțul

„Prima reacție a copiilor, de vârste 10-12, ai căror părinți divorțează urât este că ei înțeleg ce se întâmplă. Nu pot să facă nimic ca să rezolve. Ei își doresc să rezolve situația. Cei mici sunt convinși că e din cauza lor divorțul părinților. Că nu au fost ei cuminți și trăiesc cu această vinovăție. Ar vrea să rezolve, dar nu au nicio putere ca să miște lucrurile. Părinții trebuie să facă diferența dintre problema lor de cuplu și problema familie, care include și copiii, a mai explicat dr. Cristian Andrei.