Delia răbufnește la adresa lui Călin Georgescu: „Femeia e doar ca să facă copii? Serios?” /foto
Sărutul sub crenguțe de vâsc este o tradiție bine cunoscută de sărbători, dar istoria acestei plante simbolice datează de mii de ani. Se știe că grecii o foloseau ca leac pentru orice, de la crampe menstruale până la afecțiuni ale splinei, iar naturalistul roman Pliniu cel Bătrân a observat că putea fi folosită ca balsam împotriva epilepsiei, ulcerelor și otrăvurilor.
Nuanțele romantice ale plantei au început, cel mai probabil, la druizii celți din secolul I d.Hr. Deoarece vâscul putea înflori chiar și în timpul iernii geroase, druizii au ajuns să îl considere un simbol sacru al vitalității și îl administrau atât oamenilor, cât și animalelor, în speranța de a restabili fertilitatea.
Un alt capitol celebru din folclorul vâscului provine din mitologia nordică. După cum spune povestea, atunci când s-a profețit că fiul zeului Odin, Baldur, va muri, mama sa, Frigg, zeița iubirii, a mers la toate animalele și plantele din lumea naturală pentru a obține un jurământ că nu-i vor face rău.
Dar Frigg a neglijat să se consulte cu neasemuitul vâsc, așa că zeul intrigant Loki a făcut o săgeată din această plantă și a văzut că aceasta a fost folosită pentru a-l ucide pe Baldur, altfel invincibil. Potrivit unei versiuni mai însorite a mitului, zeii au reușit să-l învie pe Baldur din morți. Încântată, Frigg a declarat apoi că vâscul este un simbol al iubirii și a jurat că va planta un sărut pe toți cei care vor trece pe sub el.
Asocierile vâscului cu fertilitatea și vitalitatea au continuat în Evul Mediu, iar în secolul al XVIII-lea a fost inclus pe scară largă în sărbătorile de Crăciun. Modul în care a trecut de la planta sacră la decorațiuni de sărbători rămâne în discuție, dar tradiția sărutului pare să fi prins contur printre servitorii din Anglia, înainte de a se răspândi în clasa de mijloc.
Ca parte a obiceiului timpuriu, bărbaților li se permitea să fure un sărut de la orice femeie prinsă sub vâsc, iar refuzul era considerat ghinionist. O altă tradiție îi instruia pe bucureșteni să culeagă o singură boabă din vâsc la fiecare sărut și să înceteze să se mai sărute odată ce toate au dispărut, potrivit history.com
În multe mitologii şi tradiţii, vâscul este considerat o plantă magică, simbol al curăţeniei spirituale, al libertăţii şi armoniei, dar şi un semn de bun augur al dragostei, apărător şi protector al casei şi al familiei.De aceea îl regăsim şi în multe case din România, unde oamenii agaţă crenguţe de vâsc drept simbol al bucuriei şi pentru pacea sufletească, în perioada Crăciunului şi a Anului Nou.În unele regiuni din România spune că cei care nu şi-au împodobit casa cu crenguţe de vâsc vor avea ghinion tot anul.
Citește și: Cele mai bune sfaturi pentru a găsi iubirea în pragul sărbătorilor. Dragostea înflorește în această perioadă
Rețetă cocktail pentru noaptea de REVELION: Punci cu bere și portocale
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News
Autorul articolului: Romina Băluță
Categorie: Lifestyle
Tagurile articolului: revelion traditie vasc