Muzica ne face să ne mișcăm și ne motivează, ne poate face bucuroși și jubilați sau ne poate cufunda în depresie, ne poate înspăimânta. Muzica spune o poveste, transmite emoții și face mult, mult mai mult pentru majoritatea oamenilor. Este greu de imaginat o lume fără muzică. V-ați întrebat câte beneficii vizibile și susceptibile ale muzicii există? 

Iată câteva dintre efectele muzicii asupra psihicului

Fericirea- Unii oameni experimentează muzica atât de intens încât îi poate face în mod spontan fericiți. Nu toată lumea reacționează atât de puternic la muzică, dar totuși ascultarea muzicii poate face mai ușor să devii fericit. Cel puțin așa se întâmplă dacă ești deschis la efecte. În 2013, Ferguson și Sheldon au investigat dacă ascultarea pasivă versus ascultarea activă a muzicii ar putea face o diferență în efectul asupra fericirii. Oamenii care ascultau muzică în mod activ, pentru a fi mai fericiți, au avut de multe ori mai mult succes în acest sens decât cei care nu ascultau muzică în mod activ. Cu alte cuvinte, poți deveni fericit cu muzica, dar trebuie să depui un efort mic în ea, trebuie să asculți  piese active.

Muzica aduce oamenii împreună-  Poate nu îți vei întâlni  dragostea vieții tale, dar cu siguranță muzica îi aduce pe oameni împreună. Și nu numai fizic. Evident, trebuie să ne întâlnim fizic pentru a face muzică împreună, de exemplu în coruri sau orchestre. Dar această activitate ne poate aduce și împreună relațional. În 2013, cercetătorii finlandezi  au investigat cum au reacționat elevii de liceu la lecții și activități extinse de muzică. Printre altele, descoperirile lor arată că elevii care participă la aceste lecții de muzică au fost mai mulțumiți de aproape toate aspectele vieții liceului. Deci nu numai lecțiile de muzică în sine, ci și subiecte complet diferite. Cântatul necesită sincronizare cu ceilalți, iar acesta poate fi factorul de plăcere al cântării. Noi, oamenilor, ne place să ne sincronizăm cu ceilalți, iar cântatul ne oferă posibilitatea de a face acest lucru.

Îmbunătăţeşte IQ-ul verbal- Practicarea pianului nu îmbunătăţeşte doar abilităţile muzicale, de asemenea, poate îmbunătăţi abilităţile vizuale şi verbale. Un studiu realizat pe copii cu vârsta între 8 şi 11 ani a descoperit faptul că cei care au avut ore de muzică extracurriculare, au dezvoltat un IQ verbal mai mare şi abilităţi vizuale, faţă de cei fără pregătire muzicală.

Senzaţie de frisoane- Ai simţit vreodată frisoane pe şina spinării în timp ce asculţi muzică? Potrivit unui studiu realizat de Nusbaum şi Silvia (2010), peste 90% dintre noi simţim asta. Totuşi, cât de mult simţi depinde de personalitatea ta. Persoanele care au scoruri mari la una din cele cinci dimensiuni ale personalităţii denumite „deschidere către experienţă”, sunt mai predispuse să simtă cele mai multe frisoane atunci când ascultă muzică. În acest studiu, persoanele cu scoruri mari la deschidere către experienţă erau mai predispuse să cânte la un instrument şi să considere muzica importantă pentru ei.

Muzica tratează bolile de inimă sau cel puţin poate ajuta la gestionarea stresului şi anxietăţii asociate cu un tratament pentru bolile cardiace coronariene. Analiza unui număr de 23 de studii ce a cuprins aproximativ 1.500 de pacienţi a descoperit faptul că ascultarea muzicii a redus ritmul cardiac, tensiunea arterială şi anxietatea în cazul pacienţilor cu boli de inimă.

Muzica tristă îţi îmbunătăţeşte starea de spirit „Managementul stării de spirit” este principalul motiv pentru care oamenii îndrăgesc muzica. Şi toţi fanii muzicii cunosc faptul că muzica poate avea un efect catartic. Dar, este încă ciudat că pentru unii oameni muzica tristă poate, în circumstanţele potrivite, să le îmbunătăţească starea de spirit. De ce? Potrivit unui studiu realizat de Kawakami şi colaboratorii săi (2013), muzica tristă este plăcută deoarece creează un mix interesant de emoţii: unele negative, unele pozitive. În mod esenţial, sesizăm emoţiile negative din muzică, dar nu le simţim în mod puternic.

Muzica poate să-ţi readucă vederea -  În 60% din cazurile în care persoanele suferă un atac cerebral, zonele vizuale ale creierului sunt afectate. Acest lucru conduce la „neglijare vizuală”: pacientul îşi pierde gradul de conştientizare al obiectelor de pe partea opusă a creierului ce a fost afectată. Dar, studiile au descoperit că, atunci când pacienţi ascultă muzica lor preferată, o parte din atenţia lor vizuală se restabileşte. Deci, muzica poate fi un instrument important pentru reabilitare, în cazul pacienţilor cu atac cerebral.