Se bazează pe ideea de a ne face timp pentru noi înșine, implicându-ne în activități care promovează relaxarea și ne îngrijesc sănătatea generală. Deși îngrijirea de sine poate fi un instrument valoros în menținerea stării de bine mentale, este important să recunoaștem că nu toate tendințele legate de îngrijirea de sine sunt la fel de benefice.

Îngrijirea de sine este o călătorie profund personală, iar ceea ce funcționează pentru o persoană poate să nu funcționeze pentru alta. Este esențial să abordăm acest proces cu un ochi critic, pentru a ne asigura că practicile noastre de îngrijire de sine sunt aliniate cu valorile noastre și contribuie pozitiv la sănătatea noastră mentală și bunăstarea generală.

Având în vedere acest aspect, să explorăm câteva tendințe de îngrijire de sine care, în ciuda popularității lor, pot avea de fapt efecte dăunătoare asupra sănătății noastre mentale, conform experților.

Potrivit unui psiholog, promovarea excesivă a unei atitudini pozitive poate deveni toxică atunci când ne rușinează și ne face să ne simțim vinovați pentru emoțiile și luptele noastre umane autentice, în favoarea menținerii unei mentalități pozitive în orice moment. Deși optimismul poate fi util, suprimarea sau invalidarea sentimentelor autentice poate fi dăunătoare sănătății noastre mentale. Îngrijirea de sine adevărată implică recunoașterea și acceptarea întregii game de emoții, mai degrabă decât negarea sau mascarea acestora.

Unele tendințe de îngrijire de sine promovează indulgența excesivă în comportamente egoiste ca mijloc de a ne prioritiza. Este important să facem distincția între îngrijirea de sine și auto-indulgență și să găsim un echilibru sănătos între cele două. Focalizarea excesivă pe propriile dorințe poate împiedica creșterea personală, făcându-ne mai egoiști, mai puțin disciplinați, hedonistici și nemulțumiți. Toate acestea sunt în cele din urmă dăunătoare sănătății noastre mentale.

De ce să nu ne uităm în telefon când mergem pe stradă. Sigur nu știai asta

Odată cu creșterea utilizării rețelelor sociale și a platformelor de streaming, a apărut o tendință cunoscută sub numele de „statul prelungit în pat”. Aceasta se referă la petrecerea unor perioade excesive de timp în pat, adesea ignorând responsabilitățile și activitățile zilnice în favoarea unor perioade prelungite de relaxare sau divertisment. Un psiholog explică faptul că perioadele prelungite de „stat în pat” pot duce la scăderea motivației, a productivității și la un sentiment de stagnare. Prin urmare, este important să găsim un echilibru între odihnă și angajarea în activități care contribuie la creșterea personală, împlinire și un sens al scopului.

Consumul excesiv de conținut de auto-ajutor poate duce la suprasolicitarea informațională, așteptări nerealiste și o obsesie de a ne repara constant. Tendințele de îngrijire de sine care se bazează foarte mult pe achiziționarea de bunuri materiale sau pe indulgențe în experiențe luxoase pot, de asemenea, crea un fals sentiment temporar de bunăstare. Prin urmare, este esențial să prioritizăm practicile care încurajează auto-reflecția, auto-compasiunea și auto-acceptarea, mai degrabă decât să ne bazăm exclusiv pe remedii externe.