Logics and shapes (sculpture studio) aduce împreună șase artiști remarcabili, cu doctorate, masterate și licențe în arte vizuale, ce vor crea în oțel și piatră: Nimbert Ambrus, Cătălin Bădărău, Toma Libotyan, Attila Tamás, Eugeniu Țîbuleac, Dan Vișovan. 

Societatea de Istorie și Arheologie a Banatului, fundația care lansează Logics and shapes (sculpture studio) este urmașa celei care a stat la baza înființării actualului Muzeu Național de Istorie a Banatului din Timișoara. Reînființată la inițiativa unor oameni de cultură din Timișoara, în anul în care orașul deține titlul de Capitală Europeană a Culturii, Societatea de Istorie și Arheologie a Banatului promovează patrimoniul cultural, inițiază colaborări științifice cu instituții culturale de prestigiu, atât din străinătate cât și din România, și susține activitatea culturală desfășurată de Muzeul Național al Banatului.

Istoria trebuie amintită. La iniţiativa marelui om de cultură Ormós Zsigmond, prefect al comitatului Timiş, şi a unui grup de intelectuali, în 25 iulie 1872 s-a înfiinţat prima societate ştiinţifică din Banat (Ungaria de Sud), denumită Societatea de Istorie şi Arheologie din Banat, care a avut ca scop constituirea unui muzeu istorico - arheologic în Timişoara. Primele obiecte de patrimoniu înregistrate în inventarul său au fost depozitate iniţial într-o încăpere din Palatul Episcopiei Romano - Catolice de Cenad, acestea provenind din donaţii, descoperiri arheologice întâmplătoare, achiziţii și schimb de obiecte.

Patru ani mai târziu, în 1876, cu sprijinul prefectului Ormós, Societatea de Istorie şi Arheologie din Banat a primit două încăperi în Casa Wellauer, pe str. Lonovics (actuala str. Episcop Augustin Pacha). În 24 mai 1877 a avut loc deschiderea oficială a muzeului Societății pentru publicul vizitator.

În anul 1885 a fost înființată Societatea Muzeală de Istorie și Arheologie, în urma fuziunii mai vechii Societăți de Istorie și Arheologie din Banat cu Asociația Muzeală pentru Istorie și Arheologie, ultima luând naștere în cursul anului 1882. Șase ani mai târziu a fost finalizată construcția Palatului Muzeal (azi, sediul Bibliotecii Academiei Române, filiala Timişoara), clădire care s-a dovedit de la început prea mică pentru a adăposti colecţiile muzeului. Peste încă un an, în 1889, muzeul a fost redeschis pentru public, iar în 29 august 1891 a avut loc inaugurarea festivă a sa. Arta a fost încă de la început un punct de interes, astfel că un an mai târziu s-a decis constituirea unei secţii de Artă Decorativă.