Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul se sărbătoreşte a doua zi după Bobotează, la 7 ianuarie.

Sfântul Ioan Botezătorul a fost fiul preotului Zaharia, care a fost omorât de trupele lui Irod între templu şi altar, când s-a făcut şi acea cumplită ucidere a celor 14.000 de prunci, şi al Elisabetei. A dus din tinereţe o viaţă ascetică (purta o haină confecţionată din păr de cămilă şi se hrănea cu lăcustră şi miere sălbatică), retrăgându-se în deşertul Bethabara.

Înainte de a se face cunoscut Mântuitorul Hristos, Sfântul Proroc Ioan a început să propovăduiască şi să boteze, vestind venirea lui Mesia, fapt pentru care este numit Înaintemergător.

Sfântul Evanghelist Marcu spune că: "Ieşeau la el tot ţinutul Iudeii şi toţi cei din Ierusalim şi se botezau de către el, în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele" (Marcu 1, 5).

"Dar cu ce atrăgea Botezătorul poporul în pustie? (...) Cu ce atrăgea Ioan? Oare trimitea ordin de chemare sau invitaţie cuiva? Ce venea să vadă poporul la Ioan? Fraţilor, nimic nu e mai scump pe lume şi mai de laudă decât fapta bună. Ceea ce atrăgea miile de oameni şi mulţimile în pustie era lumina vieţii lui Ioan", spune părintele Cleopa Ilie. ("Predicile Părintelui Cleopa Ilie - Predici la Sărbătorile de peste an")

"Ei veneau să-1 asculte, dar el nu-i cruţa şi niciodată n-a măgulit pe cineva. Auzi ce le spunea: 'Pui de vipere, cine v-a arătat că veţi scăpa de mânia ce va să fie? Faceţi deci roade vrednice de pocăinţă! Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă: Părinte avem pe Avraam, căci vă spun că Dumnezeu poate şi din pietrele acestea să ridice fii lui Avram. Acum securea stă la rădăcina pomilor şi tot pomul care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc' (Matei 3, 7- 10). Îi mustra, îi făcea pui de năpârci şi fiii gheenei. Îi mustra şi le arăta răutăţile, dar poporul nu-1 ura, pentru că le spunea adevărul, pentru că le spunea ceea ce era preasfânt şi preacurat, pentru mântuirea lor. Iată deci ce atrăgea în pustie atâta popor: viaţa cea sfântă şi preacurată şi vrednică a lui Ioan. Aşa ştie Dumnezeu să slăvească pe cei ce-L slăvesc pe Dânsul. Căci zice în psaltire: 'Cei ce Mă slăvesc, îi voi slăvi pe ei' ". ("Predicile Părintelui Cleopa Ilie - Predici la Sărbătorile de peste an")

Le spunea iudeilor care veneau la el în pustiul Iordanului că trebuie să facă roade de pocăinţă şi dintre acestea de neapărată nevoie erau faptele de milostenie, adică iubirea pentru aproapele să fie rodnică.

Îl întrebau mulţimile care veneau la dânsul: 'Ce să facem deci'? (Luca 3, 10). Şi Sfântul Proroc Ioan le zicea: 'Cel ce are două haine să dea celui ce nu are şi cel ce are bucate să facă asemenea' (Luca 3, 11).

La Sfântul Ioan Botezătorul a venit Însuşi Fiul lui Dumnezeu, ca să fie botezat cu acest botez al pocăinţei.

Dar, Sfântul Ioan, văzându-L, se sfia de El, zicând: "Eu am trebuinţă să mă botez de Tine şi Tu vii la mine". (Vieţile Sfinţilor)

"Iar Domnul a zis: Lasă acum, că aşa se cade a împlini toată dreptatea. Prin dreptate înţelege aici Sfântul Ioan Gură de Aur poruncile lui Dumnezeu; ca şi cum ar fi zis: 'De vreme ce toate câte le porunceşte legea le-am săvârşit şi singură aceasta a rămas, adică să Mă botez; deci, Mi Se cade să o săvârşesc şi pe aceasta'. Iar botezul lui Ioan era porunca lui Dumnezeu, precum el zice: Cel ce m-a trimis ca să botez cu apă, Acela mi-a zis". (Vieţile Sfinţilor)

După ieşirea la propovăduire a lui Iisus Hristos, Sfântul Ioan s-a retras în Galileea, şi de acolo vorbea despre Mesia că este Hristos.

Din Galileea mustra fărădelegile regelui Iudeii, Irod Antipa, care trăia cu soţia fratelui său, Irodiada. Pentru faptul că aducea în faţa ochilor mulţimii faptele cele rele ale cârmuitorilor ei, Sfântul Ioan a fost încarcerat şi omorât, la cererea Irodiadei şi a fiicei acesteia, Salomeea, notează Agerpres.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ion

Ziua de Sfântul Ion este cea care închide sărbătorile de iarnă, ce au început odată cu Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie.

De asemenea, tradiția spune că în dimineața de 7 ianuarie toți oamenii trebuie să bea și să stropească în jur cu Agheasma Mare, pentru a alunga necazurile și pentru a avea noroc tot anul.

Tot după Sfântul Ion se spune că „se botează gerul”, astfel încât după această sărbătoare temperaturile ar trebui să fie mai prietenoase.

Această sărbătoare este una plină de bucurie, astfel încât se spune că cine nu va fi fericit astăzi, va fi trist tot anul.

În anumite zone ale țării se pun brazi împodobiți la porțile celor care poartă numele Sfântului Ion, iar în altele sărbătoriții sunt scăldați în râuri.