„Eforturile globale de a răspunde la pandemie au creat o ocazie unică pentru asigurarea igienei mâinilor. Însă progresele înregistrate sunt în continuare prea lente în cazul persoanelor celor mai vulnerabile și al comunităților insuficient deservite”, a declarat directorul WASH al UNICEF, Kelly Ann Naylor.

„Igiena mâinilor nu ar trebui considerată o măsură temporară pentru gestionarea COVID-19. Prin investiții continue pe termen lung în domeniul apei, salubrității și igienei, se poate preveni următoarea criză sanitară. De asemenea, acestea pot însemna un număr mai mic de persoane care contractează infecții respiratorii, mai puțini copii care mor din cauza bolilor diareice și un număr mai mare de femei însărcinate și de nou-născuți care sunt protejați împotriva unor boli ce pot fi prevenite, precum septicemia”. 

Cele mai recente date arată că s-au înregistrat anumite progrese din 2015. De exemplu, la nivel global, populația care are acces acasă la o igienă elementară a mâinilor a crescut de la 5 miliarde la 5,5 miliarde, cu alte cuvinte de la 67% la 71%. Cu toate acestea, în cazul în care persistă tendința actuală, 1,9 miliarde de persoane vor continua să nu aibă acces la o igienă elementară a mâinilor până la finalul deceniului. 

Potrivit ultimelor estimări: 

• La nivel mondial, trei din zece persoane – adică 2,3 miliarde – nu dețin acasă dotări minime care să le permită să se spele pe mâini cu apă și săpun, această cifră incluzând și cele 670 de milioane de persoane care nu au deloc astfel de dotări. În țările cel mai puțin dezvoltate, peste șase din zece persoane nu dețin dotări minime care să le permită să se spele pe mâini acasă. 
• Două din cinci școli de la nivel mondial nu oferă servicii esențiale de igienă pentru spălarea cu apă și săpun, situație ce afectează 818 milioane de elevi, din care 462 de milioane frecventează școli în care nu există nicio astfel de dotare. În țările cel mai puțin dezvoltate, șapte din zece școli nu au un loc dedicat spălării pe mâini a copiilor. 
• Una din trei unități medicale din lume nu deține instalații pentru igiena mâinilor la punctul de acordare a îngrijirilor, în situația în care tratamentul presupune contactul cadrului medical cu pacientul.
• Costul asigurării igienei mâinilor în toate gospodăriile din 46 dintre țările cel mai puțin dezvoltate ale lumii până în 2030 este estimat la 11 miliarde de dolari*. Costul anual aferent promovării igienei pe care ar trebui să îl plătească guvernele este estimat la 25 de cenți pe cap de locuitor.

Există inegalități profunde între țări și în interiorul țărilor în ceea ce privește accesul și progresele, copiii și familiile cele mai vulnerabile fiind cele mai afectate de această situație. Mai mult, în contextele fragile, în zonele afectate de conflict și în care există refugiați, progresele sunt cu totul lente: 

• În contextele fragile, una din cinci persoane nu dispune de nicio dotare pentru spălarea mâinilor acasă.
• În opt din cele 20 de țări pentru care Agenția ONU pentru Refugiați deține date, peste 30% dintre familiile refugiate nu au acces la săpun. 
• La nivel global, rata actuală a progreselor trebuie să se cvadrupleze pentru a asigura o igienă universală până în 2030. În țările cel mai puțin dezvoltate, rata progreselor ar trebui să crească de zece ori, iar în contextele fragile, ar trebui să se accelereze de 23 de ori. 

UNICEF îndeamnă guvernele să se angajeze să asigure igiena mâinilor, nu ca un răspuns temporar la pandemie, ci ca o investiție în sănătate publică și reziliență economică. Ultimul raport comun al UNICEF și OMS identifică cinci acceleratori ce pot permite guvernelor să extindă rapid accesul la igiena mâinilor, inclusiv o bună guvernanță, finanțe publice inteligente, dezvoltarea capacității, date substanțiale și inovare.