Evenimentul a debutat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri cu producătorul executiv al documentarului, John Florescu, regizorul Marin Dinescu, gazdele emisiunii – Paul Ipate și Simina Cernat, Directorul de Programe HISTORY Channel pentru Polonia și Europa Centrală și de Est, Bartłomiej Major, și Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Național de Istoria a României. Discuția a fost moderată de jurnalista Mihaela Simina. 

VEZI ȘI: Paul Ipate, pe urmele aurului dacic, într-un documentar marca History Channel: „Trei săptămâni în munți” EXCLUSIV

„În cadrul producției am colaborat cu istorici din România, Italia, Franța, pentru că este un subiect care creează senzație. Am dorit, cu toate acestea, să ne păstrăm cu picioarele pe pământ, să rămânem pragmatici. Din acest motiv am dorit să verificăm toate faptele pe care le aveam la dispoziție. Am călătorit în Transilvania și la Roma, am stat de vorbă cu oamenii, încercând să punem informațiile cap la cap. Cu toate acestea, a fost destul de dificil, pentru că este vorba despre o poveste veche de mii de ani”, a declarat producătorul executiv al documentarului, John Florescu.

„Pentru mine România este un loc foarte special și la fel este și pentru HISTORY Channel, dovadă fiind popularitatea pe care o are HISTORY Channel în România – aflându-se în top 10 al televiziunilor urmărite de români. Românii iubesc documentarele istorice și alegerea noastră a constituit un pas firesc în vederea dezvoltării acestui gen de programe. Avem intenția de a realiza producții locale viitoare, cel puțin una în fiecare an”, a adăugat Directorul de Programe HISTORY Channel pentru Polonia și Europa Centrală și de Est, Bartłomiej Major. 

„Pentru mine, ca povestitor în imagini, a fost foarte important cum să îmbinăm, partea de istorie cu mister astfel încât să fim coerenți, să fim relevanți și să păstrăm o linie echilibrată. Până la urmă, e frumos să intri și în lumea miturilor și a folclorului local, dar dacă am rămâne într-o singură direcție sau într-o singură lumină, cred că ar fi incompletă abordarea. Avem parte de contribuția multor specialiști care au adus valoare acestui serial documentar”, a spus regizorul Marin Dinescu.

„Este un proiect aparte pentru mine, este primul documentar la care particip din poziția asta și mai ales subiectul este unul în același timp foarte vast. Proiectul are și o notă sentimentală, pentru că sunt atașat de istorie prin prisma tatălui meu. Pe măsură ce am acumulat mai multe informați și prin interviurile pe care le-am făcut cu specialiștii, am ajuns să mă atașez de acest popor dispărut și despre care se știu atât de puține lucruri. Dacii au fost un popor atât de evoluat, încât ei au înțeles că aurul nu e pentru oameni, aurul aparține zeilor”, a spus actorul Paul Ipate.

Exploratoarea Simina Cernat a subliniat că „deși am călătorit 7 ani cu rucsacul în spate, mai ales în Asia, recunosc că nu fusesem în acea parte din România, în Transilvania. Am rămas uimită de cât de frumoasă era natura, și cât de primitori au fost oamenii. Este o premieră pentru mine să fac parte dintr-un astfel de proiect. De obicei, eu călătoresc foarte mult singură și duc un stil de viață foarte spontan. Acum am avut un ritm foarte intens, un program planificat la oră, la minut, și a trebuit să locuiesc și să lucrez în același timp cu o echipă destul de mare.”

„Dacă există minuni care poate într-o bună zi vor deveni legendă. Între acestea ar trebui să punem și recuperarea brățărilor dacice. Nu am fi avut nici o șansă să le avem să le avem astăzi în muzeu fără ajutorul domnului procuror Augustin Lazăr, care nu numai că a devenit interesat, dar apoi, cu o tenacitatea ardelenească, a urmărit pas cu pas aceste piese peste mări și țări, ajutând astfel la recuperarea a 13 brățări dacice”, a spus Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Național de Istoria a României.

„Dacia. Ultima frontieră a romanității”

Oaspeții au avut ocazia de a admira îndeaproape faimoasele brățări dacice într-un tur special condus chiar de Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, făcând o avanpremieră a noii expoziții de la Muzeului Național de Istoria a României, „Dacia. Ultima frontieră a romanității”, care va fi deschisă publicului începând de vineri, 28 octombrie 2022. Proiectul expozițional a fost conceput și coordonat de Muzeul Național de Istorie a României, sub egida Ministerului Culturii, realizat în colaborare cu 42 de de instituții muzeale din România și Republica Moldova. 

Expoziția are la bază conceptul expozițional materializat într-un proiect de mare succes, „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”, realizat, în anul 2021, la prestigiosul Muzeu Național de Arheologie din Madrid. Expoziția se află sub patronajul media al HISTORY Channel. 

„Misterul Aurului Dacic” este un show hibrid docu-reality cu peisaje fermecătoare, reconstituiri istorice și povești pline de magie

În rolurile principale ale acestei aventuri se află cunoscutul actor Paul Ipate și exploratoarea Simina Cernat. Premiera primului episod va avea loc pe 31 octombrie, de la ora 21:00.
Pornind de la Roma antică până în albiile râurilor din jurul Sarmizegetusei, Paul și Simina se întâlnesc cu experți locali și internaționali, precum și cu căutători de aur care s-au cufundat în misterele și pământurile unde astăzi se află cele mai mari rezerve de aur din Europa. 

SINOPSISUL EPISOADELOR

Episodul 1

În primul episod al mini-seriei „Misterul Aurului Dacic”, le întâlnim pe gazdele noastre, Paul Ipate, actor și pasionat de istorie, și pe Simina Cernat, exploratoare și alpinistă, la Roma, în inima Imperiului Roman. De aici începem să dezlegăm misterul nostru și aflăm că aurul care a sporit gloria Romei a venit din îndepărtata Dacie – Transilvania de astăzi. Sfătuiți de cei mai importanți istorici ai Romei antice, gazdele noastre au pornit spre Dacia, un regat antic puțin cunoscut, condus de înverșunatul războinic Decebal. Romanii au invadat Dacia de două ori, dar cucerirea ei a adus un blestem asupra împăratului Traian. Călătorind prin sălbăticiile munților, exploratorii sunt copleșiți de întrebări: Oare romanii au luat tot aurul lui Decebal? Cum au transportat aproape 1690 de tone de aur în secolul al II-lea pe o distanță de mai mult de 1.600 kilometri? Paul și Simina merg la Roșia Montană, muntele de aur, considerat cel mai mare zăcământ de aur din Europa. Îndrumați de experți locali, geologi, căutători de aur și folcloriști, ei coboară adânc în subteran, în peșterile închise și puțurile miniere. Un căutător de aur își demonstrează meșteșugul găsind aur aluvionar în râu. Legenda spune că Decebal și-a ascuns comoara sub albia unui râu. Dramatizările ilustrează un mit larg răspândit al personajului mitologic Vâlva Băii, protectoare a aurului și a aurarilor.

Episodul 2

Căutarea comorii lui Decebal continuă și ne duce la templele din Sarmizegetusa, un loc uluitor, cuibărit în munți și uitat timp de aproape 1.500 de ani. Arheologul și istoricul Aurora Pețan îi conduce pe exploratorii noștri către „El Dorado” al descoperirilor din ultimii trei sute de ani. Aurora Pețan povestește despre nebunia aurului de la începutul anilor 1990, care a atras braconieri din zone foarte îndepărtate, precum vestul îndepărtat al Americii. Braconierii occidentali au invadat aceste meleaguri și au plecat cu obiecte de aur și monede în valoare de peste 10 milioane de euro. Specialistul în monede, Emil Petac, ne prezintă monedele Koson, de aur și argint, despre care se spune că au fost luate inițial din așezările grecești de la Marea Neagră și folosite ulterior ca „titluri de valoare”. (În mod incredibil, kosonii antici se tranzacționează pe site-urile web specializate.) Paul și Simina sunt prezentați localnicilor care au fost martori ai misterioaselor „flăcări” colorate, care se presupune că ar semnala locația exactă a aurului și argintului. Episodul se încheie cu suspans. Paul și Simina sunt duși la „Peștera Bodii”, unde a fost descoperită o comoară de aur care datează din anul 1799. Vor găsi oare Paul și Simina vreo urmă a comorii?

Episodul 3

Povestea noastră avansează rapid de la istoria antică până în zilele noastre, la celebrul caz al descoperirii Brățărilor Dacice. În ultimii 25 de ani, 24 de brățări de aur, cântărind un kilogram fiecare, în formă de spirale cu capete de șarpe, au fost găsite în pământ și furate. Îl cunoaștem pe principalul vinovat, un bărbat pe nume Florin Rembetea, care își amintește cu regret și lacrimi în ochi de acele momente. Din cele 24 de brățări, doar 13 au fost recuperate, datorită unei acțiuni conduse de Interpol și de procurorul român, o anchetă care a ajuns până la Londra si New York. Cum au furat aurul? Cum au reușit să treacă peste graniță cu brățările? Și cum s-a manifestat legendarul „blestem”? Unde este restul spiralelor? Paul continuă cercetarea din avion, survolând peste cele 20 de dealuri pe care se întinde Sarmizegetusa. Folosind tehnologia LIDAR ce permite scanarea și cartografierea de la înălțime, Paul caută urmele așezării pierdute. Dar cum dăm de urma aurului? Istorici renumiți se contrazic cu privire la semnificația aurului pentru vechii daci. La finalul episodului, fără niciun moment de ezitare, Paul face scufundări în râul Strei în căutarea comorii. Se pare că blestemul îl ajunge și pe Paul, care are nevoie de intervenția echipei pentru a fi salvat din apele rapide ale Streiului.