Halvaua este consumată de români mai ales în perioadele de post. În comerţ, găsim de obicei două sortimente de halva: simplă sau cu adaos de migdale, de arahide, de fistic sau de cacao. Nutriţioniştii spun că halvaua poate fi bună sau rea pentru sănătate, totul depinde de cantitatea în care este consumată, dar și de provenienţa acesteia.

„Este bine de ştiut că halvaua este un produs importat din Orient, mai exact din Istanbul. Este obţinută, în principal, din seminţe - din miezul-prăjit de floarea soarelui - zahăr, glucoză şi vanilină. Se recomandă a se consuma maxim 25-30 grame pe zi, deoarece dezavantajele sunt destule: 100 de grame de halva conţine 12-14 grame proteine; 42-47 grame glucide şi 35-39 grame lipide. Şi, cel mai grav, aproape 600 de kilocalorii la suta de grame.

Aceste calorii pot fi arse alergând minim 8 kilometri într-o zi. Asta pentru a înţelege mai bine pericolele la care ne expunem. De altfel, halvaua poate căpăta valoare terapeutică prin adăugarea de seminţe de susan, de exemplu. Acest produs devine un element tonic pentru sezonul rece, deoarece seminţele de susan conţin substanţe active (fibre, proteine), minerale (zinc fier, fosfor, calciu, potasiu) acizi graşi nesaturaţi (acid oleic), lecitină, acizi polinesaturaţi (omega 6)”, afirmă medicul nutriţionist Dan Merişca, din Arad, scrie Realitatea.net, care citează Adevărul.

Citește continuarea pe DC NEWS