Se estimează că aproximativ jumătate din populația Spaniei suferă în prezent de o afecțiune digestivă. De exemplu, potrivit serviciului digitalizat de nutriție Nootric, se consideră că supraînmulțirea bacteriană a intestinului subțire (SIBO) afectează între 15% și 20% din populație, iar incidența intoleranțelor alimentare a crescut cu 20% în ultimul deceniu.

Cauzele sunt diverse și complexe, incluzând probleme de nutriție și stil de viață, stres, intoleranțe nedetectate sau chiar tulburări de sănătate mintală. Aceasta este explicația oferită publicației 20minutos de dr. Isabell Martorell, doctor în biomedicină și responsabilă cu echipa de Nutriție și Sănătate la Nootric. Ea detaliază: „Creșterea tulburărilor intestinale se datorează unei combinații de factori, inclusiv schimbări în obiceiurile alimentare, stres cronic, utilizarea excesivă a antibioticelor și expunerea la toxinele din mediu.”

Microbiota, o parte fundamentală a noastră

Potrivit specialistei, o parte din creșterea raportată a acestor tulburări se datorează „creșterii conștientizării și îmbunătățirii diagnosticării, care relevă o incidență mai mare a acestor afecțiuni”. Totuși, creșterea reală a cazurilor este strâns legată de condițiile în care trăim. „Dietele actuale, bogate în alimente procesate și sărace în fibre, pot perturba echilibrul microbiotei intestinale, iar stresul și stilul de viață sedentar contribuie, de asemenea, la disfuncția digestivă.”

Pentru a înțelege aceste perturbări, doi termeni sunt esențiali: microbiom și microbiotă. „Nu sunt exact același lucru,” clarifică Martorell. „Microbiota se referă la totalitatea microorganismelor care locuiesc în corpul nostru, în special în intestin. Microbiomul include nu doar aceste microorganisme, ci și materialul lor genetic și mediul în care interacționează. Ambele sunt esențiale pentru sănătatea noastră, dar microbiomul are o perspectivă mai amplă, incluzând și funcțiile și impactul acestor bacterii asupra organismului nostru.”

Potrivit dr. Martorell, „microbiota intestinală joacă un rol crucial în digestie, realizând funcții esențiale. De exemplu, ajută la descompunerea unor nutrienți pe care organismul nu îi poate procesa singur, precum fibrele, și generează compuși benefici, cum ar fi acizii grași cu lanț scurt, esențiali pentru menținerea sănătății intestinale.”

Legătura dintre digestie și emoții

Acest ecosistem complex poate fi perturbat de factori precum stresul. La rândul său, dezechilibrul microbiotei poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale. „Relația dintre sănătatea digestivă și starea de bine emoțională a devenit tot mai clară grație cercetărilor privind axa intestin-creier,” confirmă Martorell. „Microbiota intestinală nu doar că influențează digestia, ci afectează direct și starea de spirit și sănătatea mintală. Multe bacterii intestinale produc neurotransmițători precum serotonina, un compus crucial pentru starea de bine emoțională. Un microbiom dezechilibrat poate fi asociat cu tulburări precum anxietatea și depresia, evidențiind importanța unei diete echilibrate pentru a menține sănătatea mintală și digestivă.”

Datorită acestui rol esențial, microorganismele din intestin pot deține cheia rezolvării multor probleme digestive. De aceea, multe intervenții dietetice, fie preventive, fie specifice, vizează microbiota.

Schimbări alimentare pentru a proteja microbiota

„Nutriția are un impact direct asupra sănătății digestive, influențând modul în care funcționează și se echilibrează sistemul digestiv. Cu un plan alimentar adecvat și personalizat, se pot ameliora simptome precum balonarea, constipația, diareea sau durerile abdominale,” explică Martorell. „Introducerea alimentelor bogate în fibre, prebiotice și probiotice poate îmbunătăți tranzitul intestinal și susține o digestie mai eficientă, alături de o mai bună absorbție a nutrienților esențiali. Un plan alimentar concentrat pe sănătatea intestinală ar trebui să includă alimente bogate în fibre solubile și insolubile, cum ar fi fructele, legumele, leguminoasele și cerealele integrale, care sprijină microbiota.”

„De asemenea, este important să includem prebiotice, prezente în fructe și legume, și probiotice, cum ar fi iaurtul și chefirul, care introduc bacterii benefice în intestin. Totodată, trebuie evitate alimentele procesate, zaharurile adăugate și grăsimile trans, care pot perturba flora intestinală și promova inflamația,” continuă nutriționista.

„Fiecare caz de sănătate intestinală este unic, deci nu există o soluție universală. Ceea ce ajută o persoană s-ar putea să nu fie potrivit pentru alta. De aceea, analiza detaliată a fiecărui caz este esențială pentru a promova o sănătate intestinală optimă.”

O abordare multidisciplinară

Martorell subliniază că intervențiile nutriționale trebuie integrate în cadrul unei îngrijiri medicale și abordate multidisciplinar. „Colaborarea interdisciplinară între nutriționiști și medici este esențială pentru a promova bunăstarea generală, nu doar în tratarea bolilor cronice, ci și în prevenirea și gestionarea afecțiunilor necronice. Medicii sunt responsabili de diagnostic și tratament, în timp ce nutriționiștii joacă un rol cheie în personalizarea dietei, crescând eficacitatea tratamentului și toleranța la acesta, ajutând pacientul să răspundă mai bine.”

„Dintr-o perspectivă preventivă, colaborarea strânsă poate anticipa complicații de sănătate, ajustând dieta pentru a reduce riscurile și a optimiza calitatea vieții. Această muncă în echipă permite pacienților să-și îmbunătățească starea fizică, dar și să se simtă sprijiniți în toate etapele sănătății lor, facilitând schimbări sustenabile pe termen lung.”