Potrivit cărților sfinte, agheasma este "izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate și putere îngerească".

De altfel, apa sfințită se folosește pentru curăţarea sufletelor şi a trupurilor, pentru vindecarea patimilor și pentru sfinţirea caselor.

În ziua Botezului Domnului, 6 ianuarie, a fost oficiată în bisericile ortodoxe slujba sfinţirii celei mari a apei, apă care devine după sfinţire Agheasma Mare. 

Termenul de "agheasmă" înseamnă "sfințire". Agheasma este mică sau mare. Cea mică se mai numeşte în popor şi şfestanie, care înseamnă luminare sau slujba luminilor.

Aghiasma Mare se oficiază la Bobotează, în amintirea Botezului Domnului de către Ioan în Iordan. Ea se oficiază atât în ajunul Bobotezei, când se sfinţeşte apa cu care preoţii botează apoi casele, cât şi în însăşi ziua Bobotezei, când se sfinţeşte apa pe care credincioşii o iau pe la casele lor, pentru tot anul. 

"Această slujbă poartă denumirea de Agheasmă Mare pentru că apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfinţită printr-o dublă epicleză, iar sfinţirea are loc în însăşi ziua în care Domnul nostru Iisus Hristos a sfinţit apele, prin Botezul Său în apa Iordanului", spune Pr. Prof. Dr. Ene Braniște în Liturgica Specială, potrivit Basilica.

Efectele Aghiasmei Mari le arată însăşi rânduiala slujbei, în textul ecteniei şi al rugăciunii de sfinţire, unde preotul se roagă: "Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească.

Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă…". 

Citește continuarea pe DC MEDICAL