”Persoanele cu familii (1-2 copii) de peste 30 de ani vor accepta această transformare ca pe un impuls pentru petrecerea timpului liber pentru o perioadă mai îndelungată alături de cei dragi”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

În Senatul României au fost depusă o propunere legislativă care prevede modificarea Codului Muncii, prin care vrea  creşterea productivităţii muncii angajaţilor în companiile multinaţionale precum şi în diferite instituţii publice prin introducerea săptămânii de lucru de patru zile.

„Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. Această repartizare a timpului de muncă se stabileşte de comun acord între angajator şi angajat, şi poate fi de 10 ore pe zi timp de patru zile, cu trei zile de repaus, dar cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene”, conform propunerii de modificare a Codului Muncii.

Proiectul preia o propunere a unui senator liberal pe care a iniţiat-o în legislatura 2012 - 2016 şi care a fost comentată critic dar şi apreciativ de o mare parte din media românească. Premisa propunerii a fost un reportaj al unei televiziunii de ştiri româneşti preluat de toată mass-media românească, “un studiu citat de CNN Money spune că tot mai multe companii americane le oferă angajaţilor posibilitatea să lucreze patru zile pe săptămână, câte 10, 11 ore pe zi. Specialiştii în resurse umane spun că soluţia poate creşte productivitatea angajaţilor, însă ar fi nevoie de o perioadă de acomodare la noul program.", conform expunerii de motive.

De altfel, în aceași expunere de motive, aşa cum s-a afirmat în varianta iniţială a propunerii legislative ”chiar dacă se poate aplica în practică un normativ privind timpul de lucru între angajator şi angajat, consider că este necesar introducerea acestui aspect şi în Codul Muncii pentru o legitimare şi o susţinere a productivităţii muncii, precum şi din următoarele considerente: - tinerii absolvenţi de studii superioare, precum şi persoanele între 25- 40 ani, care sunt extrem de adaptabile o să le fie mai uşor să se integreze la acest program; - persoanele cu familii (1-2 copii) de peste 30 de ani vor accepta această transformare ca pe un impuls pentru petrecerea timpului liber pentru o perioadă mai îndelungată alături de cei dragi”, se mai arată în proiectul depus la Senatul României.

”Viitorul copiilor noștri depinde de prezența părintelui acasă”

Psihologul Radu Leca a oferit pentru DC Medical un răspuns în această privință, susținând cu fermitate că aceasta este ”cea mai mare tâmpenie” care se putea face de către decidenți.

Citește continuarea pe DC Medical.