Botezul Domnului (Boboteaza - Dumnezeiasca Arătare) este sărbătorit de Biserică în ziua de 6 ianuarie. Credința populară asociază sărbătorile de peste an cu o serie de obiceiuri și tradiții, dar și de superstiții legate despre ce este bine și ce este interzis să facem în zi de sărbătoare. Una dintre zilele de peste an, de fapt, chiar de la începutul anului, care este marcată de o serie de tradiții și superstiții este Boboteaza. Iar una dintre cele mai cunoscute tradiții legate de această sărbătoare este ca fetele necăsătorite să își pună busuioc sub pernă pentru a-și afla ursitul.

Părintele paroh Florin Ioniță: „Este un obicei care nu face cinste și este neortodox”

În exclusivitate pentru Spectacola, părintele Florin Ioniță, preot paroh al Parohiei Brătila de Jos, județul Bacău, a mărturisit că acest obicei este unul neortodox. Duhovnicul susține că este mai mult o provocare a fetelor care își doresc să se căsătorească. 

„Este un obicei neortodox. Se spune că atunci când preotul vine cu Boboteaza, fata să nu vadă preotul sau dascălul, să rupă o bucată de busuioc, să o lege de deget și noaptea își visează ursitul. Nu este adevărat. Dacă era adevărat, era cel mai ușor. N-am soartă, sunt în singurătate, când vine preotul cu Boboteaza, pun la deget busuioc, îmi visez ursitul și mă mărit. Câte fete n-au așteptat așa să se mărite și au ajuns bătrâne și nu s-au mai măritat. Așa zisul obicei cu busuiocul este mai mult o provocare a lor de a-și regândi viața și de aș dori să se căsătorească. Probabil bătrânii le-au spus să se ducă să ia busuioc că se mărită anul acesta, iar dacă fata nu era căutată de niciun bărbat, începea să aibă nădejde în acest lucru. Deci, este un obicei care nu face cinste și este neortodox. ”a spus părintele Florin Ioniță, în exclusivitate pentru Spectacola. 

Legenda busuiocului

Este o plantă populară foarte apreciată pentru pesto, sos pentru paste, curry thailandez și o multitudine de alte rețete delicioase. Din punct de vedere nutrițional, busuiocul este o sursă bună de vitamina A și contribuie cu flavonoide și antioxidanți la alimentație. Există peste 30 de soiuri distincte și intens aromate, chiar dacă busuiocul de ciocolată nu este unul dintre ele.

Prima mențiune consemnată despre busuioc, în documente datate înainte de anul 206 î.e.n., afirmă că acesta "există doar pentru a-i înnebuni pe oameni". Pentru greci, și mai târziu pentru romani, busuiocul era asociat cu ura. Pentru a crește, trebuia să fie semănat cu înjurături și vociferări. Cu toate acestea, busuiocul a devenit mai târziu un simbol al iubirii în Italia, până în punctul în care Giovanni Boccaccio l-a folosit pentru a simboliza dragostea tragică dintre Lisabetta și Lorenzo în "Decameronul". Folclorul sicilian îl asociază atât cu dragostea, cât și cu moartea, iar în folclorul moldovenesc, un tânăr care acceptă busuioc de la o tânără se va îndrăgosti de ea.

Busuiocul are și o semnificație religioasă. În India, busuiocul sfânt (numit Tulsi) este o plantă sacră asociată cu Vishnu și Tulasi, o altă poveste de dragoste încâlcită cu mai multe variante. Tradiția hindusă asociază busuiocul sfânt cu purificarea, protecția, dragostea și viața veșnică, fiind folosit în ritualurile de înmormântare. De asemenea, busuiocul este asociat cu zeița iubirii voodoo Erzuli și este înregistrat ca fiind folosit în vrăjile de dragoste pentru divinație și asigurarea fidelității. Alte utilizări magice europene includ purtarea unei crenguțe de busuioc în buzunar pentru a aduce bogăție, stropirea lui pe podea pentru a alunga răul și așezarea lui în apropierea ușilor și a caselor de marcat pentru a atrage clienții. În tradiția creștină, se spune că busuiocul ar fi crescut în locul unde a fost răstignit Hristos și face parte din sărbătoarea Sfântului Busuioc din Grecia, la 1 ianuarie, potrivit motherearthliving.com

Părintele Florin Ioniță, despre Botezul Domnului (Boboteaza - Dumnezeiasca Arătare)

Părintele Florin Ioniță, preot paroh al Parohiei Brătila de Jos, județul Bacău, a dezvăluit, în exclusivitate pentru Spectacola,  puterea apei sfințite, dar și ce tradiții și obiceiuri respectăm în această zi de mare sărbătoare. 

„După rânduiala și după zilele de sărbătoare ale Crăciunului sau Nașterea Domnului și de Anul Nou vine Boboteaza, când întreaga fire se sfințește, se reînnoiește, nu numai firea apelor, ci întreaga fire văzută. Înainte de sfințirea apelor, de descoperirea Sfintei Treimi, lumea, cu mic cu mare așteaptă această sărbătoare într-un mod cu totul aparte. Dacă, în cursul anului bisericesc ei vin la Sfânta Liturghie și sunt în biserică, acum de Bobotează, ei vin la Liturghie altarul îl fac dincolo de curtea bisericii, ori la o apă, ori la un pârâu sau la o răscruce de drumuri, la troiță. Rolul central este sfințirea apei, preotul cântă „În Iordan botezându-te Tu, Doamne”, împreună cu toți creștinii. Fiecare așteaptă această apă sfințită, agheasma mare, alungarea de duhuri necurate. Chiar și în slujbă se spune „Dă-le Doamne sănătate celor care vor gusta din ea și prin stropirea cu această apă sfințită să le fie alinate durerile și toate necazurile să se depărteze”. ”, a spus părintele Florin Ioniță, în exclusivitate pentru Spectacola.